Info Comuna


Informatii de interes public


Servicii


Alte informatii publice


Compartimente


Buletin informativ (Lg. 544/2001)

Anunturi

Intrebari si raspunsuri

Despre noi



      Starchiojd este menţionat în lucrarea „Marele dicționar geografic al României”, alcătuită și nprelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.


        „Star-Chiojdul, comuna rurală, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Este foarte veche. Se numește Star-Chiojdul sau Chiojdul-Mare spre a se deosebi de o alta comuna vecina din jud.Buzău, numita Chiojdul-de-Bisca sau Chiojdul- Mic.


Este situată pe cinci vai: Valea-Chiojdului, a Bradetului, Benia, Anei şi Rotari, la 53 kilometri de capitala judeţului şi la 13 km de reședința plaiului.


Se mărginește la N. cu munţii Transilvaniei, la S. şi E. cu jud. Buzău, la V. cu com. Posesti,Batrini şi Drajna.


Se compune din cătunele: Chiojdul, Valea Anei, Bradetul, Rotarea, Gresia şi Zmeuretul, cu populate de 3307 locuitori.


Are 5 biseric : 3 în comuna de reședință, una în Valea-Anei şi alta în Rotarea, deservite de trei preoţi; o scoală, înfiinţată la 1838.


Locuitorii, pe lângă agricultura se ocupa cu exploatarea lemnelor pentru construcţii, fabricarea ţuicii şi creșterea vitelor.


Ei desfac produsul muncii lor în orașele : Mizil, Urlaţi,Văleni, şi mai cu seama la Ploiești.


Maioritatea locuitorilor sunt moșneni; în 1894 s-au împroprietărit după legea din 1864, pe mobile unora dintre moșneni şi ale boierilor Macovei. EI poseda 100 cai, 80 iepe, 462 boi,658 vaci, 16 bivoli, 876 capre, 1870 oi şi 638 porci; 200 stupi cu albine.


În raionul comunei, pe girla Batrineanca, sunt 4 mori şi doua herastrae: unul pe apa Biscacu-Cale şi altul pe apa Siriul-cel-mare.


În partea de N. a comunei sunt niste gropi, despre care se zice ca sunt făcute de Tatari,şi se numesc «În Zapodii» şi «Podul Cotorcii». În partea de E. se afla plaiul numit Roma, ce se zice — după unii — ca şi-a luat numele de la niste armate romane, ce aţi fostpe aci; iar după alţii de la niște TiganMaesi din Transilvania, numiţi după obiceiul lor,


Romani şi Romi, care au alungat pe Tătarii ce stăpâneau aceste locuri, stabilindu-se aici şi în comuna Chiojdul-Mic, din jud. Buzău.


Toata comuna, cu păduri, izlaz, livezi şi pământ arabil, are aproximativ ca la 2500 ha..


În comuna se afla o movila, numita Gorgan, după care se recolteaza fin; dealuri sunt:


Gruiul, Stejarelul, Jaristea şi Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul şi Jaristea sunt în partea de N. a com., iar Dcalul- Coastelor la E.


Plaiuri sunt: Plaiul Roma, acoperit cu pădure şi izlaz ; Valea- Anii, Şerbaneasa şi Bobe, acoperite cu fineţe şi arătură


Piscuri: Cerbului, Purcarului, Lacurilor, Stupinii, Rogozului, toate în partea de N. servind pentru arătura.


Munţi: Smeuratul şi Calugarul, Plaiul-Icoanei, Plaiul-Chiojduiul, toţi acoperiţi cu padure şi izlaz.


La toate acestea se mai adaugă: Poiana - dintre - Sine, a Carpenulul, Capul - Plaiului şi Virful-Condrel.


E udata de girlele: Siriul- Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Biscafara- Caie, Chiojdului, Bradetului şi Batrineanca; de Valea Anei şi Rotari şi de izvoarele: Vina, Cocosul, Palalogi, Condri, Tisa, Zmeuratul, Banului, Gresia, Blidari, Micului, Calului, Benii, Rasca, etc.”


 


Nicolae Iorga pomeneşte comuna Starchiojd în cartea sa „România – cum era până în 1918“ ca fiind un loc unde pe o stâncă aproape inaccesibilă, se păstrează o inscripţie rară, în care „se pomenesc tătarii“.


Profesor academician Constantin C. Giurescu, a participat la sărbătorirea a 550 de ani de existenţă documentară a comunei Starchiojd în anul 1968 și spunea printre altele cu această ocazie: „O istorie completă şi veridică a poporului român va putea fi scrisă numai atunci când o localitate îşi va avea scrisă monografia sa”.


„Starchiojd moştenire culturală” Locuire, ocupaţii, meșteșuguri – partea I şi Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiţii locale reprezentative – Partea a II a de Ioana Ruxandra Fruntelată şi Cristian Muşa.


Starchiojd Moştenirea culturală (Partea întâi) Locuire, ocupaţii, meşteşuguri


 


Geografic, este o aşezare de plai, situată cam la 500 m altitudine într-un fel de fortăreaţă naturală colinară, compusă din cinci văi, Chiojd, Brădet, Benia, Valea Anei şi Rotarea şi având ca surse de apă curgătoare: gârla Brădetului, gârla din Gîrbeasca ce izvorăşte din Munţii Pleşi (numită şi Roanda), cele două unindu-se la intrarea în Valea Anei cu Bătrâneanca (numită şi Stimnic), ce se varsă în pârâul Bâsca, afluent al râului Buzău. La hotarul de nord al ţinutului curge râul Teleajen. Etimologia cuvântului „Starchiojd” îl descompune într-o primă parte, „star”, ce vine din slavă şi înseamnă „vechi” şi o parte a doua, „chiojd”, provenind probabil din magh. Kövesd = pietros (Florescu-Pântece, 1992:13, 14). Deci, numele aşezării ar putea însemna „loc vechi (şi) pietros”. 


 


Foto: Primaria Starchiojd


  • 1